Ce poți face cu betonul rămas după fiecare etapă?

La finalul fiecărei etape de cofrare, se măsoară și se calculează necesarul de beton. Pentru a asigura o turnare continuă, fără întreruperi, este recomandat să se comande o cantitate puțin mai mare. Astfel, uneori poate rămâne în betonieră (cifă).

Betonul rămas poate fi valorificat, fiind folosit la construirea fundației gardului, a unei parcări sau a unui foișor. Recomandarea specialiștilor Housely este să aveți pregătită din timp cofrarea separată pentru aceste elemente, astfel încât betonul rămas să nu fie irosit.

Borduri pentru alei sau straturi de flori

Crearea de borduri din beton este o modalitate excelentă de a delimita spațiile din grădină și de a adăuga un element decorativ durabil. Pentru cofraje, poți folosi o varietate de materiale: scânduri de lemn, plăci de OSB sau chiar tuburi de carton tăiate pe lungime. Fixarea cofrajelor este crucială pentru a preveni deformarea sub presiunea betonului; folosește cuie, șuruburi sau cleme pentru a le menține stabile.

Decorarea bordurilor se face înainte ca betonul să se întărească complet. Poți presăra pietricele decorative, cioburi de ceramică colorată, sticlă spartă (cu mare atenție la manipulare!) sau scoici pentru un aspect personalizat.

Pietre decorative sau pavele

Realizarea de pavele sau pietre decorative din betonul rămas oferă o soluție economică și personalizată pentru amenajarea aleilor sau a zonelor de relaxare din grădină.

Un exemplu concret ar fi crearea de pavele dreptunghiulare folosind cutii de lapte tăiate și acoperite cu folie de plastic. Poți presăra apoi nisip colorat pe suprafața betonului înainte de întărire pentru un aspect decorativ.

Suporturi pentru ghivece sau statui

Crearea de suporturi pentru ghivece sau statui din betonul rămas oferă o bază stabilă și estetică pentru plante sau obiecte decorative. Poți crea un suport înalt pentru o statuie, folosind un tub din PVC ca și cofraj interior și o cutie pătrată din carton ca și cofraj exterior. Asigură-te că cofrajele sunt bine fixate și etanșe pentru a preveni scurgerile de beton.

Atenție la locul unde turnați betonul rămas!

Este esențial să acordați o atenție deosebită locului unde turnați betonul rămas. Dacă nu ați apelat la un topograf pentru a stabili cu precizie limitele proprietății, există riscul de a construi gardul pe terenul vecinului. Din păcate, au existat astfel de situații.

Prin urmare, este esențial să planificați totul din timp. În agitația și graba din ziua turnării, nu veți avea timp să luați decizii corecte. Astfel, riscați să luați decizii pripite pe care le-ați putea regreta ulterior.

Calitatea este primordială!

Respectați cu strictețe tipul de beton specificat în proiect. Indiferent dacă aveți un proiect de casă cu etaj sau fără etaj, acesta trebuie să fie conform recomandărilor proiectantului. Tipul de sol și condițiile climatice din zona în care construiți reprezintă factori importanți în alegerea tipului de beton, în special pentru fundație.

O fundație solidă garantează o casă rezistentă în timp la fisuri, cutremure sau alte fenomene naturale.

Nu susținem și nu recomandăm practica, întâlnită adesea, de a adăuga pietre mari în fundație pentru a economisi beton. Această practică poate compromite rezistența structurii.

Alegeți cu atenție stația de beton!

Selectați cu discernământ stația cu care veți colabora. Puteți efectua teste dacă observați diferențe de calitate față de specificațiile din contract sau față de comenzi anterioare. Nu uitați că compoziția betonului este esențială pentru rezistența și durabilitatea construcției.

O colaborare cu o stație de beton de încredere și verificarea calității betonului vă asigură că respectați standardele de construcție și că investiția dumneavoastră este protejată.

Nu amesteca betonul rămas cu alte materiale

Această recomandare subliniază importanța menținerii purității acestuia pentru a-i asigura proprietățile optime. Iată de ce și ce se întâmplă dacă nu respecți această regulă:

Betonul este un amestec controlat de ciment, agregate (nisip, pietriș) și apă. Proporțiile exacte ale acestor componente sunt esențiale pentru a obține rezistența și durabilitatea dorite. Adăugarea de materiale străine, precum pământ, resturi vegetale (frunze, crengi), resturi de lemn, plastic sau alte deșeuri, perturbă acest echilibru și poate avea consecințe negative:

Materialele organice, cum ar fi resturile vegetale, se descompun în timp, creând goluri în structura lui și slăbindu-l. Pământul poate introduce impurități care împiedică hidratarea corectă a cimentului, afectând rezistența la compresiune.

Materialele neomogene pot crea puncte slabe, favorizând apariția fisurilor sub acțiunea factorilor de mediu (variații de temperatură, îngheț-dezgheț) sau a solicitărilor mecanice.

Amestecarea cu alte materiale poate duce la un aspect neuniform al suprafeței betonului, cu pete, zone friabile sau texturi neomogene.

Curăță imediat uneltele și echipamentele

Betonul se întărește rapid, iar îndepărtarea lui odată uscat devine o sarcină dificilă și consumatoare de timp. Îndepărtarea betonului întărit necesită adesea utilizarea unor unelte abrazive sau a unor substanțe chimice, care pot zgâria sau coroda suprafețele.

Nu lăsa ca acesta să se usuce pe unelte și echipamente. Curăță-le imediat după ce ai terminat de lucrat, folosind apă curată și o perie aspră sau un burete. Înainte de a spăla cu apă, îndepărtează resturile mari de beton cu o spatulă sau o mistrie.

Dacă betonul s-a întărit deja parțial, poți folosi o soluție slabă de acid clorhidric (cu precauție și respectând măsurile de siguranță!) sau produse speciale de curățare a betonului.

Dacă ai folosit o betonieră, curățarea acesteia este esențială. Adaugă apă și câteva pietre mari în betonieră și rotește-o pentru câteva minute pentru a îndepărta resturile de beton. Apoi, clătește bine cu apă curată.

Respectă măsurile de siguranță

Manipularea betonului implică anumite riscuri, de aceea este important să iei măsuri de precauție pentru a te proteja. Betonul conține ciment, care este un material alcalin și poate irita pielea și ochii. De asemenea, manipularea betonului poate genera praf, care poate irita căile respiratorii.

• Mănușile din cauciuc sau nitril protejează pielea de iritații și arsuri chimice.
• Ochelarii de protecție previn contactul prafului și al stropilor de beton cu ochii.
• Poartă haine cu mâneci lungi și pantaloni lungi pentru a proteja pielea.
• Dacă lucrezi într-un spațiu închis sau generezi mult praf, folosește o mască de praf pentru a proteja căile respiratorii.
• După ce ai terminat de lucrat, spală-te bine pe mâini cu apă și săpun.
• Dacă betonul intră în contact cu ochii, clătește imediat cu apă din abundență și consultă un medic.

Câte tipuri de beton există?

Există o varietate de tipuri, fiecare având proprietăți specifice care îl fac potrivit pentru anumite aplicații în construcții. Clasificarea se face, în general, după rezistența la compresiune, exprimată printr-o clasă sau printr-un indicativ vechi .

Aceste notări indică rezistența caracteristică la compresiune exprimată în N/mm² (Newtoni pe milimetru pătrat). Alegerea corectă a tipului folosit este crucială pentru durabilitatea și siguranța oricărei construcții. Factori precum tipul structurii (fundație, stâlpi, grinzi, plăci), condițiile de mediu (umiditate, temperatură, agresivitate chimică) și solicitările mecanice (încărcări statice și dinamice) influențează decizia.

Printre cele mai comune tipuri se numără betonul C8/10 (B150), utilizat pentru lucrări cu cerințe structurale reduse, cum ar fi șape de egalizare sau umpluturi. Betonul C12/15 (B200) este adesea folosit pentru fundații simple, zidărie neportantă și elemente prefabricate.

Tipul C16/20 (B250) și C20/25 (B350) sunt utilizate pe scară largă pentru elemente structurale precum fundații armate, stâlpi, grinzi, plăci și pardoseli, având o rezistență superioară.

Clasele superioare, cum ar fi C25/30 (B400) și cele mai mari, sunt destinate construcțiilor cu solicitări extreme: poduri, viaducte, clădiri înalte sau structuri industriale.

Pe lângă clasificarea după rezistență, acesta poate fi clasificat și după alte criterii, cum ar fi :

• compoziția (simplu, armat, precomprimat)
• greutatea specifică ( ușor, greu)
• proprietăți speciale (impermeabil, refractar).

De exemplu, betonul armat conține armătură din oțel pentru a-i spori rezistența la tracțiune, în timp ce acela precomprimat este supus unei preîncărcări controlate. În acest fel, îi sunt îmbunătățite performanțele structurale.

Alegerea tipului potrivit de beton, în concordanță cu proiectul tehnic și cu recomandările unui specialist, este esențială pentru o construcție durabilă, sigură și eficientă.